de duminică seară

În mod evident, în ţara România nu te plictiseşti. Un proverb spune să nu te pui cu prostu’ pentru că are mintea odihnită. Ciudat, văd că la noi muncesc tot timpul, inclusiv în week-end şi tot odihniţi sunt. Voila mai jos.
*
De la Iaşi ne vine o informaţie beton armat: Consiliul Local a votat o hotărâre care interzice ţinerea peştilor exotici în acvarii transparente sau sferice. Pe cale de consecinţă, peştii vor fi ţinuţi în acvarii cu geamuri opace, ca să nu se mai uite ochiu’ nostru la peşti, să nu-i şocăm psihologic şi să le respectăm intimitatea. Dacă nu, 300 de lei amendă. Ca să le fac în ciudă ieşenilor, pun aici o poză cu acvariul meu. Sic! Eu îmi pot vedea peştii. Şi ei n-au nimic împotrivă.

*
Ministrul justiţiei, Tudor Chiuariu, a anunţat că o să demisioneze mâine. De ce nu astăzi, domle’? Începeam şi noi săptămâna mai optimişti. Şi, că tot veni vorba, ce zice mămica dvs., dle Chiuariu? A aflat din ziare sau aţi sunat-o înainte? S-a lămurit că nu sunteţi mafiot?
*
De pe site-ul Realitatea TV ajung pe site-ul Romantica, ca să aflu că femeile ar renunţa la sex pentru un dulap plin cu haine. Cică a anunţat grupul acela celebru de cercetători americani. Chiar aşa? Eu credeam că e invers: cu un dulap plin cu haine, sigur faci rost de o partidă de sex. Undeva trebuie că este greşeală.
*
Doc explică foarte bine şi clar de ce taxa de primă înmatriculare încalcă Constituţia şi tratatele europene semnate de România. În plus, îi prinde cu minciuna pe domnii Tăriceanu şi Vosganian. Nu că ar fi greu, dar el i-a prins cel mai bine, ca să zic aşa. “Guvernul nu avea un temei legal să încaseze banii. Ar face bine să aibă unul să-i dea înapoi.”, scrie Doc. Mai vedem, zic eu.
*
Din 2008, străzile din sectorul 1 vor fi în majoritate cu sens unic, într-o încercare a primarului Chiliman de a fluidiza circulaţia. Succes! A scris şi pe blogul său despre asta, unde a încheiat apoteotic întrebându-şi cititorii „ce e de făcut” pentru a rezolva traficul. Păi probabil că d-asta este el primar, ca să-i întrebe tot pe aştia de l-au ales. Haios primar! Mai haios este că unii chiar s-au apucat să-i dea soluţii…
*
Tudor Chirilă îşi dă cu părerea, pe bază de zvonuri auzite „prin piaţă” asupra costurilor recitalului Tom Jones din noaptea de revelion, de la nu ştiu ce şuşă. Tipic românesc să vorbeşti despre ceva ce ai auzit, de la cineva, care a auzit şi el de la altcineva ş.a.m.d. Eu am auzit că un bilet la un concert Vama costă o sută de parai. Merge aşa? Ori ai vrut şi matale să cânţi la şuşa respectivă?

conceptul “veverita”

Jo inventeaza conceptul veveritei pe care il defineste foarte bine. Si merita cu prisosinta sa intre in dictionarul urban. Cred ca toti am intalnit veverite de-a lungul timpului. Eu unul nu stiam cum sa le denumesc pana acum. Multumesc, Jo!

de week-end: Lions for Lambs (2007)

 “Lions for lambs” nu este doar inca un film moralist-mobilizator cum am citit pe un forum. Este un film care militeaza impotriva razboiului ca solutie, insa intr-un mod destul de subtil pentru majoritatea publicului din tara Romania. Sigur, vor fi unii care vor spune ca filmul nu iti ofera o solutie, ci te lasa pe tine sa alegi: razboi in afara Americii sau implicare in problemele sociale si economice dintre granitele Americii. Eu cred ca a pledat pentru a doua varianta. In definitiv, nici un film nu ofera solutii, nu?
 Situat pe trei planuri, ca spatiu, dar in acelasi plan ca timp, filmul arata cum se naste teoria academica (intr-o facultate de stiinte politice), cum inteleg politicienii sa o puna in practica (la Casa Alba si in Congres) si cum ajunge ea aplicata in realitate (teatrul de razboi din Afganistan). Sigur, de la teorie la practica drumul este pavat cu intentii bune.
 Profesorul de stiinte politice Stephen Malley (Robert Redford) incearca sa-si convinga un student blazat se isi continue studiile, deoarece crede ca blazarea acestuia va duce la risipirea intelectului studentesc (cool, huh?). El crede ca studentul se va putea implica in viitor in rezolvarea problemelor dintre granitele Americii, dar ii e teama totusi ca acesta sa nu aleaga calea altor doi fosti studenti de a se implica in probleme din afara, respectiv de a merge la razboi.
 Senatorul republican Jasper Irving (Tom Cruise) ii acorda jurnalistei Janine Roth (Meryl Streep) o declaratie in exclusivitate despre o noua abordare a razboiului din Afganistan. Dialogul celor doi este inteligent si alert, si incearca sa iti explice cate ceva din modul de gandire republican. In final jurnalista “nu cumpara” povestea, si renunta la o exclusivitate dandu-si seama ca este manipulata, totul fiind doar propaganda. N-ar fi rau daca si la noi s-ar intampla asa: sa nu mai dai o stire doar de dragul stirii.
 Decizia senatorului le schimba viata celor doi fosti studenti ajunsi in Afganistan care se afla chiar in prima linie de aplicare a noului plan de razboi. Probabil ca atunci cei doi isi dau seama ca alegerea a fost gresita, implicarea in rezolvarea unei situatii neinsemnand neaparat si pusul mainii pe arma.
 Filmul mi-a aratat din nou de ce este important sa mergi la vot, deoarece politicienii se pisa pe apatia si ignoranta alegatorilor, ba chiar le incurajeaza, acestea fiind in folosul lor.
*
 ”Stiinte politice, Doc. Ce este stiintific cu ele in afara de psihologia despre cat rahat poate inghiti un mistret inainte sa observe? Partea stiintifica este despre a castiga. Nu cum sa guvernezi sau sa faci bine pe altii. Doar despre cum sa castigi.” (Todd Hayes, studentul blazat)

 Sinopsisul intr-o fraza: Roma arde, insa romanii sunt prea ocupati in afara zidurilor cetatii.
 Rating IMDB: 6,2/10
 Rating Soferul: 7,5/10

de week-end: Les poupées russes (2005)

 

Un film pe care il caut de mult timp si am avut norocul sa-l gasesc in acest week-end. Personajele din L’Auberge espagnole se reintalnesc dupa 5 ani de la povestea petrecuta in Barcelona, unde impartisera toti acelasi apartament in timpul unei burse Erasmus. Desi din tari diferite, ori poate din cauza asta, reusesc sa lege o prietenie trecand peste stereotipurile pe care fiecare le avea despre tara celuilalt.
Personajul principal, Xavier Rousseau (Romain Duris), trece acum prin criza omului ajuns la 30 de ani, care descopera ca visele sale, in mare parte atinse, nu il ajuta sa fie si fericit. Ajunge sa creada ca fericirea o va gasi in momentul in care isi gaseste jumatatea. Si pentru a o gasi incearca cu mai multe femei, in speranta ca una este aleasa. Viata sa nu este simpla: trebuie sa aiba grija de bunicul sau, de mama sa, de copilul fostei iubite (Audrey Tautou) si sa se ocupe si de munca sa, scrisul. Si pana sa ii publice cineva un roman, se pierde in a scrie scenarii pentru seriale soap-opera sau redacteaza memoriile unui fotomodel care credea ca viata sa ar fi interesanta pentru ceilalti. Nu, nici fotomodelul nu este jumatatea sa, desi incearca sa vada cum merge treaba cu vedetele in pat.
In final, isi da seama ca aleasa este chiar langa el. Ceea ce noua, astialalti de ne uitam la film, ne era evident. Aleasă care m-a facut sa cred ca exista si englezoaice frumoase (Kelly Reilly). Si asta in ciuda lesbiencelor cu care locuieste personajul principal, si care m-au facut sa ma intreb pentru o clipa daca nu sunt si eu lesbian (asta daca stiti bancul).
Povestea este filmata in Paris, Londra si Sankt Petesburg. Si asa cum, in prima parte, filmarile din Barcelona m-au facut sa ma simt de parca as fi trait in acel oras, asa se intampla si acum.
Cédric Klapisch, cel care semneaza scenariul si regia, reuseste sa faca un film despre viata de zi cu zi, un film “despre nimic”, care insa la final iti lasa o senzatie de bine rar intalnita. In mod evident, cand isi propun, europenii fac filme mai bune.
*
“Ce sunt toate cacaturile despre dragoste ? Cum de ajungem asa trasniti ? Timpul pe care il irosim. Cand esti singur, plangi: “O voi gasi ?” Cand nu: “Oare ma iubeste ea cat o iubesc eu ?” Putem oare iubi mai mult de o persoana intr-o viata ? “De ce ne certam?” Atatea nenorocite de intrebari. Nu poti sa spui ca suntem dezinformati. Citim povesti de dragoste, basme, nuvele, ne uitam la filme. Dragoste, dragoste, dragoste…” (Xavier Rousseau)
Sinopsisul intr-o fraza: Xavier, un tanar de 30 de ani, desi ajunge scriitor, cum isi dorea in facultate, se simte pierdut si crede ca viata sa nu are sens pana nu isi gaseste iubita perfecta.
Rating IMDB: 7,2/10
Rating Soferul: 9/10

de week-end: Revolver (2005)

 

Il ratasem, asa ca mi-am facut timp sa-l vad. Daca va place cum isi chinuie Guy Ritchie spectatorii, adaugati si un scenariu de Luc Besson. Daca acum credeti ca este chiar mai interesant, atunci vedeti filmul. Eu asa am gandit, mai ales ca actorul principal, Jason Stratham, este unul dintre preferatii mei. N-as putea spune ca am gandit bine.
Actiunea se invarte in jurul ideii ca “poti deveni mai destept jucand doar cu un adversar mai destept”. Ceea ce se intampla tot filmul, de te intrebi care naiba e cel mai destept? Un scenariu intortochiat care ofera o perspectiva psihologica interesanta asupra personalitatii unor escroci.
Sinopsisul intr-o fraza: Jake crede ca a invatat in puscarie niste smecherii care sa-i aduca bani afara, insa descopera ca a fost tras pe sfoara, desi pacaleste si el destule persoane, care pe urma vor dori sa-l omoare.
Rating IMDB: 6,2/10
Rating Soferul: 7/10