Astazi este o zi mare pentru mine. In sfarsit mi-a scris! Este adevarat ca nu m-am asteptat niciodata sa primesc un semn atat de clar si fara echivoc. Nu ca as fi negat vreodata legatura dintre noi. Nu am discutat foarte des, mereu fiind mai mult un monolog din partea mea. Dar, m-am gandit eu, asa este intr-o relatie: unul vorbeste mai mult, celalalt mai putin sau de multe ori deloc. Sunt atatea cupluri care rezista asa! Desi, noi n-am fost niciodata un cuplu. No way! Nu ca nu m-as fi gandit mereu ce bine este ca se afla langa mine exact in clipele mele mai grele. Atunci, si doar atunci cand m-am simtit singur si neajutorat, i-am vorbit. Si asta m-a facut sa ma simt atat de bine. M-a linistit. Mi-a dat incredere. Este bine sa stii ca cineva te poate ajuta la greu. Sigur, niciodata n-am stiut in ce a constat ajutorul. Insa cati dintre voi nu v-ati dorit, ori poate ca inca va doriti, sa aveti pe cineva aproape?
De multe ori am crezut ca sunt egoist. Ca nu-i vorbesc decat atunci cand am nevoie de ceva. Insa mereu m-am incurajat spunand ca o relatie este bazata pe un schimb reciproc. Nu, nu mi-a cerut niciodata nimic. Insa mai are timp, mi-am spus. Si cand va cere… e! cand va cere, mai vad eu. Daca pot, sigur ca voi raspunde prompt. Dar ce ar putea avea nevoie de la mine? Nu-mi dau seama. Ma mai gandesc.
Cum spuneam: astazi mi-a scris. Un gest clar. Am deschis cutia postala, si, intre o factura telefonica si un extras de cont bancar inghesuite, era SCRISOAREA. Pe hartie buna, lucioasa. Prima data am crezut ca este o reclama la ceva. Prea semana cu un pliant. Iar inceputul…. ohh! ce inceput: “Un pahar cu apa de izvor…” Asa incepe. Nu, n-am sa va dezvalui ce mi-a scris. Eu sper ca mi-a scris doar mie. Iar la final, semna simplu fara nici un post scriptum: Iisus.
In plus, am aflat ceea ce multi doresc sa stie: Iisus locuieste in sectorul 4 din Bucuresti. Mai precis in Oficiul Postal nr. 44. Si mai precis in Casuta Postala nr. 65. Si preda un curs prin corespondenta despre Biblie. Iar daca ii scrii ca vrei sa urmezi cursul, scrisoarea se taxeaza la destinatie, ceea ce pare normal pentru cineva cu o inima atat de larga. Asa ca m-a sagetat si pe mine un gand crestinesc: sa va traiasca familiile tuturor celor care imi umpleti cutia postala cu lucruri nesolicitate!
![]()
UPDATE: Vad la Magda pe blog ca Iisus a venit si prin Londra. Dar noi suntem mai smecheri: la noi are domiciliul stabil.

